Cum să faci wheelie, episodul 1: se merită oare efortul? (sic)
A scrie un articol despre wheelie este extrem de complicat. Este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă, dacă e să aducem aminte de cum vorbea Arghezi despre Eminescu. Dar de ce spun asta?
Deoarece pentru unii acest trick poate să fie Sfântul Graal al ciclismului, pentru alții este total irelevant.
Poți câștiga curse de șosea și chiar și de MTB, fără a reuși să dai mult de câteva pedale pe o roată.
Poți să fii un ciclist foarte fit și rapid, dar dacă ești în parc la o plimbare și cineva trece pe lângă tine pe o roată, aruncându-ți o drăgălașă privire, este posibil să nu fie prea plăcut. Poate tu ai 4,5 watti pe kilogram și acel cineva e un adolescent supraponderal, dar tot te pune pe gânduri. Însă, te consolează gândul că „wheelie man” va leșina pe prima urcare.
Dar poate că pe „wheelie man” îl doare în cot de urcări. Și dezbaterea poate merge mai departe la nesfârșit așa. Îl putem menționa aici și pe Peter Sagan, care reușește să se dea pe o roată cât vrea el și este și campion mondial la șosea. De vreo trei ori parcă. Și dacă se urcă pe MTB, „rupe” și bike-park-ul.
Pentru unii wheelie e circăreală. Pentru alții e un indicator al nivelului de control al bicicletei. Dacă poți să ai acel fin control al bicicletei care să îți permită să o menții pe o roată, cu siguranță, asta te va ajuta în secțiunile tehnice.
Unii pot învăța wheelie în câteva ieșiri, de mici copii, pentru alții, există YouTube și a sa nesfârșită serie de clipuri care te învață să mergi pe o roată. Și aici, poți să te prinzi mai repede, mai târziu sau niciodată.
Cele mai multe clipuri sunt bune și din fiecare poți culege ceva util, problema este – și asta e desigur, o opinie personală – faptul că instrucțiunile sunt deseori vagi. Cumva, cel care te învață are parcă impresia că tu ești un roboțel care execută aproape instant ce spune el. Iar el sau ea îți spune chestii gen: dai o pedală, o ridici, ții pieptul sus, o ții așa din frână spate și din ghidon. Simți punctul de echilibru? Așa! Gata! Perfect! Ai făcut wheelie!
Unora le iese rapid, pentru alții devine monoton și frustrant și pe bună dreptate și atunci folosesc acest timp pentru a da o tură frumoasă. Poți rămâne într-o parcare mult și bine pentru a învăța wheelie și parcă de aia ai bicicletă să mai vezi totuși și alte locuri.
Personal, cred că orice om îi este frică de o plângere penală, pardon, orice om ar putea învăța să meargă pe o roată cu bicicleta, dacă ar avea răbdarea ca timp de o lună, de trei ori pe săptămână, să se antreneze timp de 30 – 60 de minute. Întrebarea e: ai avea răbdare? Dar timp?
– Va Urma!