Jurnal de antrenament: Prep II, 8-14 decembrie & exagerate consideratii metafizice

In primul rand, de ce am ales sa tin un jurnal de antrenament? Sper ca poate fi util sportivilor amatori care doresc sa se informeze. In al doilea rand, desi abilitatile mele literare au scazut de cand sunt mai “focusat” pe sport, inca scrisul imi da ghes. De mentionat ca ma antrenez dupa cele doua “biblii” ale lui(a) Joe Friel – The Cyclists Training Bible si The Mountain Biker Training’s Bible, pe care le-am comandat de pe karte.ro si de care sunt foarte mandru ca se afla in biblioteca. Iar aceasta incepe sa contina din ce in ce mai multe carti dedicate sportului.

De ce am ales sa ma antrenez conform unui plan? Pentru ca aceasta se pare e singura cale prin care poti sa iti cresti performantele, iar eu am nevoie ca de aer de un boost de 10-15%. De fapt, e bine sa stii ce esti si ce vrei, chiar si ca ciclist amator si nu vreau sa devin mai metafizic de atat. Ultima oara cand am meditat la lucrurile astea, la un concert de vioara, privind ce meseriasi erau violonistii J, mi-am dat seama ca mereu viata mea s-a invartit in jurul sportului, ca am inceput o gramada de sporturi si nu am continuat in niciunul in afara de snowboard – iar aici e o poveste lunga, un soi de amor imposibil, cu mine intr-o continua urmarire a zapezeii, care se pare e tot mai departe de gasit. Am facut volei, orientare turistica – aici am scuza ca a venit Revolutia din 1989 si nu se mai faceau antrenamente in padure din cauza “teroristilor”, am facut scrima – dar s-a considerat ca e mai important sa merg la meditatii de engleza, am facut skateboard, apoi in-line skating pentru ca mi se parea mai putin tehnic, catarare si am avut o semi-cursiera in 1993, pe care cautam fara a gasi prin epoca vreun club de ciclism. Sa nu mai vorbesc despre evolutiile mele in motociclism, de la motocross, enduro, supermoto, rally raid si chiar si Romanian Superbike, dar asta e un sport prea scump, sper doar ca intr-o zi sa imi permit o participare la Red Bull Romaniacs. Si apoi la Isle of Man TT si cand o sa fiu batran, la Dakar. Deja cred insa ca m-am intins suficient. Tot ce vreau acum este sa ma antrenez conform unui plan.

Au urmat apoi testele. Dintai cele teoretice – care sunt punctele mele si care sunt punctele slabe? Au iesit asa cum m-am asteptat: bine la time trial si catarare, prost la sprint. Am mai completat o fisa de abilitati mentale – motivatie, incredere, rutine mentale, focus si vizualizare, am iesit binisor, apoi una de abilitati naturale, am iesit bine la putere si anduranta, prost la skill – se refera la tehnica de pedalare pe sosea – cadenta, sprint, intensitate, si nu diverse traznai pe MTB. J Mai urma testul de frecventa cardiaca pe pragul lactic, pentru ca sa imi stabiliesc zonele de antrenament, pe care l-am dat alaltaieri, dar despre asta vorbim in episodul urmator.

In functie de punctele forte si de cele slabe, mi-am stabilit obiectivele pentru 2015, care sunt legate de Prima Evadare, Geiger MTB Challenge si Road Grand Prix. Am analizat la ce trebuie sa lucrez in 2015 pentru a-mi atinge aceste obiective, ideea este sa rezisti tentatiei de a te antrena pentru activitatile in care te descurci binisor. Adica, daca te descurci bine pe catarare, dar nu le-ai cu sprintul, e pacat sa continui sa te antrenezi pe catarari, ignorand sprintul. Asta insa, si in functie de ce competitii vrei sa alergi. Daca vrei insa Road Grand Prix, e clar trebuie sa stai bine la sprint, iar in 2014, Benfenati si “ai lui” ne-au dat lectii la acest capitol. Plus ca sunt de parere ca nu stau bine la anduranta anaeroba. Putere spun ca am, asta pana cand sare vreo Elita si ma ia si duce la PowerMeter, problema e ca ma innec atunci cand am de tras tare, asa cum a fost la ultimul deal de la proba de fond a Amatorilor din Dobrogea, acolo i-am privit pe cei cu care alergasem pana atunci – Filip Grigorescu, Benfentai, Ciprian Comisan, din spate, cu turometrul in limitator. Bine, mai incercasem si sa evadez fara sanse si fara rost spun acuma si ideea e ca de abia ma pot opri din povestit J

OK. Urma sa imi aleg numarul de ore de antrenament. M-am lacomit si am ales 800 (acum sunt usor ametit cand scriu aceste randuri, deci platesc pentru asta). Ideea este din nou sa eviti asa numitele “junk miles”, adica sa iesi la antrenament fara sa stii exact ce anume vrei sa antrenezi. Kilometri se acumuleaza de la sine, dar am invatat sa fiu mai putin obsedat de cati kilometri fac. Mai degraba am devenit obsedat sa imi fac orele de antrenament. Urma apoi, gasirea curselor de categorie A, adica acele curse la care vrei sa obtii cele mai bune rezultate – iar pentru mine acestea sunt Prima Evadare si Geiger MTB Challenge, astept calendarul pentru Road Grand Prix. Numarand de la Prima Evadare spre data actuala, mi-am impartit sezonul – il putem denumi macrociclu, intregul proiect de antrenament, in urmatoarele as spune acum, mezocicluri, Prepare – mai putin se poate incadra in aceasta denumire, Baza I, Baza II, Baza III, Build I, Build II, Peak si Race. Vedem mai incolo ce se intampla in fiecare din aceste faza. Iar pentru Preparare, saptamana II, acolo unde ma afla acum o saptamana, ideea era sa “ma antrenez pentru ca sa ma antrenez”, 13.5 ore saptamanal, conform unui foarte dragut tabel din cartea lui Friel, care iti spune cate ore sa iti fixezi de antrenament pentru fiecare saptamana, in functie de numarul total de ore. Grafic vorbind si foarte pe scurt, proiectul de antrenament arata ca o piramida, cu o baza de volum mult, iar apoi pe masura ce urcam spre varf, intensitate si antrenarea abilitatilor specifice. Nu spun mai mult, ca ma da Joe Friel in judecata, asa ca spun doar ca a lui carte costa cat o treime dintr-un ghidon de carbon, asa ca merita investit in ea.

Ce am facut asadar saptamana trecuta? Trei sedinte de antrenament de forta – faza de adaptare anatomica, doua-trei sedinte (trebuie sa ma uit in dosar sa aflu exact J ) de alergare, iar vinerea trecuta am profitat de soare pentru un Tur de Snagov, cumparand si usturoi romanesc din Moara Vlasiei. Sambata am mai prins o ora si 30 de rulaj cu cursiera si pentru ca sambata noaptea am fost sa fotografiez Geminidele si am descoperit o urcare foarte faina pe langa Breaza si pentru ca in Biblia lui Friel sa spune ca “e voie” sa faci cross-training in perioada de Prepare, duminica m-am dat doua ore, cu o pauza de cafea, pe skate-board. Acum am intrat insa in prima saptamana din Baza 1, am de “efectuat” 15.5 ore de antrenament si tot ce as vrea sa fac in acest moment este sa trag un pui de somn.