Argeş Autumn Race 2011: Spring, Summer, Fall, Winter… and Spring

Kim Ki Duk a nimerit-o la fix cu filmul lui despre calugarul care locuieste pe o insula izolata, ocupandu-se de educatia spirituala a unui pusti, rastimp in care in jurul lor anotimpurile si anii trec si iar trec. Impresia asta am avut-o ieri in parcul Trivale in Pitesti, unde Warposft si ciclism.ro organizeaza de prin 2010, ba cate un “winter race”, urmat de un “spring race” si apoi, cand frunzele cad, chiar si de un “autumn race”, toate de cross country. Dupa ce am testat varianta autumnala, astept zapada, ghioceii si sper ca anul viitor vom avea parte si de o summer race. De mentionat doar ca factorul contemplare din filmele lui Kim Ki Duk este inlocuit aici de factorul… sudoare, rece, si de la temperaturi dar si de la unele coborari.

Nu stiu cat de multa lume stie ca din postura de vajnic jurnalist moto eu am de fapt si o viata secreta de ciclist, antrenand-ma in taina pentru Arges Autumn Race pe traseul corporatist de la Skoda Velo Challange, asta vine prin Baneasa si chiar si la Coclau, locul de joaca de pe Splaiul Dambovitei al baietilor cu soft enduro, fapt care m-a salvat de la a ma face de rusine pe urcari. Ieri am plecat destul de pleostit de la concurs, vazand puhoiul de rideri ajunsi inaintea mea dupa cele 100 de minute de la tura scurta, dar m-am mai linistit putin vazand rezultatele si constatand ca mi-am indeplinit, la limita, “targhetul”, cel de a ma clasa in primii zece concurenti la categoria mea destul de avansata de varsta, 30 -39. Acum imi dau seama ca ar mai fi trebuit sa se faca o categorie, 30 – 39 cu minte de 15 ani si nu pot sa nu mentionez ca in megalomania mea ma visam pe podium.

De aia am ramas putin interzis – continuand totusi sa pedalez inciudat vazand puhoil de rideri care au luat-o inaintea mea pe linia dreapta si chiar am pierdut fata in primul viraj, fortand o dubla depasire pe interior, hmmm ce descriere motociclistica… Toate acestea se vor vedea mai bine in filmul pe care l-am tras cu Contour GPS, camera video   onboard sau “on ghidon” oferita de Action Camera! Trebuie sa marturiesc ca e nasol sa ai scris numele pe tricou – purtam tricoul personalizat facut de Patrick cadou la International Enduro Festival Transilvania, pentru ca eram plin sigle KTM, motorete pe o roata, enduro si ma depaseau ciclistii intr-o veselie. Eram atat de jenat incat am mai pus de-o cazatura, ca sa mentionez aici si foarte interesanta suprafata de rulare, carari tari ca betonul, asezonate cu frunze.

Ca sa nu mai bat apa in piua, am apreciat hachitele primei curse de Cross Country din viata mea de hobbit polisportiv. Urcarile pe care trebuia sa intri cu ritm nu neaparat cu forta, coborarile care abordate in viteza te scoteau binisor pe contrapante ajutandu-te sa si depasesti (documentat pe Contour GPS), dar atentia pe care trebuia sa o ai pe urcarile mai lungi, in pluton, unde daca un rider se oprea, intra in actiune principiul jocului de domino. Bonus pentru traversarea unei cote de nivel, plus un tziki-tzaki pe coborare! Daca cu tehnica stau binisor, datorita experientelor mele enduristic-motocrosistice, daca urcarile abrupte mi-au facut cu ochiul gratie antrenamentului special de coclau, am nevoie de antrenament pentru urcarile nu foarte abrupte dar sustinute, unde nu am reusit sa tin un ritm bun. Voi reveni cu informatii intr-un articol separat despre cum s-a comportat the race bike, un Ideal Boommax 2011, care merita laude pentru ca s-a tinut la o pana fata, care si-a dat drumul exact dupa cursa!