Mă antrenez cu Marc Sandu de o lună de zile. Efectele sunt remarcabile. Mult mai multă rezistență la efort, fluiditate și încredere. Încredere în mine și în ce pot face cu o bicicletă.

 

Am ajuns să fac ciclism din greșeală. În fapt ciclism… e mult spus. Deocamdată pedalez. Căutam un sport care să ma aducă în formă peste vară pentru un nou sezon de snowboard. Am ales pedalatul pentru că mi s-a părut mai ușor față de înot sau alergat. Am început cu ture prin parcurile din capitală și după vreo două săptămâni era cât pe ce să renunț. Prea aglomerate, prea zgomotoase, prea multe.

 

M-a salvat un prieten care mi-a recomandat concursurile de mountain bike. Trasee marcate, pădure, siguranță, organizare, implicare. Nu ai cum să refuzi. După 5 luni și 5 concursuri am primit o diplomă pentru locul 3 la nivelul 3 în Riders Club. La unul dintre concursuri am terminat la 5 minute distanță de locul 1. Mi-a luat ceva să înțeleg unde și cum am pierdut cele 5 minute.

 

Și așa a venit provocarea. Până unde pot ajunge dacă încep să pedalez corect și eficient? Nu din instinct sau din tutorialele de ciclism de pe ‘youtube’.

 

Provocarea i-am adresat-o lui Marc Sandu. “Coach Marc”, mai exact. Pe lângă faptul că ideea în sine îmi susține plăcut moralul (e mult mai simplu când cineva are grijă de greșelile tale) sunt mult mai eficientă de când mă antrenez cu Marc Sandu. De la abordat șanțuri care îmi păreau imposibile la cadență, respirație corectă sau condiție fizică.

 

Dacă mi-ar fi spus cineva că o să ajung să pedalez peste 50 de kilometri, pe soșea și cu o bicicletă MTB, o dată la 2 zile și la minus grade, aș fi spus că îşi bate joc de mine și că nu aș face asta nici dacă m-ar plăti cineva.

 

Doar că în momentul în care îți fixezi o țintă și te antrenează pentru ea cine trebuie și aşa cum trebuie, toate cele de mai sus devin fleacuri. Și ajungi să pedalezi și la -6 grade. Cu veselie, multă veselie. Și hotărâre, firește.

 

Mai mult ca sigur poți învăța și singur cum să ajungi pe podium. Doar că dacă ar fi așa de simplu sportivii nu are mai avea nevoie de un antrenor. Și un antrenor va fi întotdeauna mai mult decât un antrenor. Prieten, mentor, partener de ture. Și la bine. Și la greu.

 

Ai nevoie de o singură ședintă pentru a te obişnui cu “Coach Marc”. Îţi explică termenii tehnici, îți repetă calm de 111 ori ce ai de făcut într-o anume situaţie, îți povestește ceva amuzant pe o urcare ca să nu simți cât efort depui sau îți oferă vitamine când simte că ești pe punctul de a ceda. Și fără să îți dai seama ajungi la prima ta tură de 60 de kilometri.

roxana on track

 

 

 

 

 

Roxana Radu, info autor